CATEGORII
scris de Catalin Gheorghe
Atunci când vorbim despre cele doua Moldove, partea romaneasca si cea ex-sovietica, ne raportam diferit pe un fond comun de confuzie si ridicol. Poziţiile oficiale, constructele ideologice, coordonatele birocratice si efuziunile politice ocultează nedumeririle cu privire la „adevarul istoric”.
Fiecare parte diplomatica are versiunea ei, iar fiecare cetatean are retinerile si convingerile sale. E dubios. Se vorbeste aceeasi limba, se dovedesc relatii de rudenie, se constata ca se face apel la aceleasi „personalitati istorice” ca fond genetic al identitatii culturale si, cu toate acestea, un dictionar de regionalisme si argouri e dat drept dictionar al limbii unui stat independent si suveran care poarta numele unei provincii istorice a Romaniei.
scris de Catalin Gheorghe
La mai bine de un secol de cand se pretinde ca a fost anuntata „moartea artei”, sunt inca multi turisti care ii viziteaza si ii vopsesc mormantul.
De curand a avut loc o expozitie care promoveaza „un nou tip de arta”: tennising. Artistul ceh Juraj Kralik a invitat-o pe vedeta tenisului mondial Martina Navratilova sa lucreze impreuna la producerea unor serii de evenimente expozitionale care se inspira din practica si accesoriile jocului de tenis, generand imagini spontane prin lovirea panzelor cu mingi impregnate cu vopsea acrilica ori introducand in tablouri urme ale pantofilor de sport pe tuse, tricouri, jocuri de culori si forme care ar surprinde „frumusetea” accidentala a fanteziei cu care poate fi asociat acest sport.
scris de Catalin Gheorghe
La sfarsitul anului trecut, vizitatorii Targului de Arta Frieze (Frieze Art Fair) din Regent Park, Londra, au avut surpriza sa ii intalneasca pe Jake si Dinos Chapman, unii dintre artistii „consacrati” ai grupului Young British Artists promovat de Charles Saatchi, stand la o masa unde desenau pe gratis bancnotele vizitatorilor. Banii erau transformati pe loc in „opere de arta”, devalorizandu-si puterea de cumparare, insa devenind valori investite de unii dintre cei mai bine vanduti artisti internationali. Proiectul fratilor Chapman e o ironie bine articulata a raportului dintre artistul bine cotat, productia de arta neo-conceptuala, publicul care investeste in arta si statutul operei de arta ca simbol al controverselor de pe piata de arta.
scris de Catalin Gheorghe
Artistul iesean Dan Acostioaei a expus de curand la Tate Modern din Londra instalatia video „Crossroad” (Rascruce) în cadrul expozitiei de grup „Illuminations” (Iluminari) curate de Lucy Askew si Ben Borthwick.
Instalata pe trei ecrane, lucrarea video a lui Dan Acostioaei exemplifica dinamic comportamentul traditionalist religios exercitat prin gestul crucii facut in spatiul public iesean la trecerea prin dreptul bisericilor. Insusirea din credinta ori din compromis social a unui gest ritual, de cele mai multe ori repetat instinctiv si mecanic, ilustreaza fondul unui mimetism colectiv obsesiv si redundant care pare a fi prescris terapeutic in vederea vindecarii (mantuirii) unei patologii sociale a inclinatiilor mistice.
Intr-un interviu video postat pe site-ul Tate Modern, artistul discuta despre raspandirea gestului ritualic al crucii in toate structurile urbane, intr-o societate dominata de spiritul crestin ortodox al carui spectacol s-a extins în strada si a ajuns sa fie intretinut universal de cei mai diferiti oameni de varste si conditii diferite.
scris de Catalin Gheorghe
Iosif Király, Duett No. 10, Fotografie s/w, 30 x 21 cm, 1988/1992
Până pe 27 ianuarie 2008, Neue Gesellschaft für Bildende Kunst din Berlin expune proiectul de grup Social Cooking Romania, iniţiat de Sophia Bickhardt, Raluca Blidar, Ulrike Ettinger, Patrick Hanbaba, Miron Schmückle, Simon Marschke şi Dan Mihalţianu. Mai mult»
Prin acest proiect extinderea conceptului de artă de la „artele frumoase” la „artele vieţii de zi cu zi” e corelată cu extinderea înţelegerii hranei de la funcţia sa bio-nutriţională la cea metaforică, simbolică. Contextul socio-politic din România e analizat prin intermediul unor proiecte artistice realizate într-un interval de timp ce se întinde de la perioada de recluziune impusă de regimul de control socialist la perioada de tranziţie postcomunistă în care acţiunea artistică devine reflexiv-aluzivă şi ironic-contestatară.
În proiectele lui Ion Grigorescu, Iosif Király, subREAL şi Vlad Nancă hrana e expusă simbolic ca reprezentare a unor stări de lucruri: de la împărţirea pâinii într-un gest ritualic la duetul gospodină-carcasă de carne, un dans alegoric al abundenţei, împărtăşirii şi perpetuării, şi de la stivuirea monumentală a conservelor la etalarea promoţională a „adidaşilor” de porc.
Fotografiile Ralucăi C. E. Blidar expun interioare personalizate a căror atmosferă descriptivă transpune tensiunea dintre influenţa societăţii consumiste şi conservarea unui anumit stil de viaţă.