scris de Catalin Gheorghe

Iosif Király, Duett No. 10, Fotografie s/w, 30 x 21 cm, 1988/1992

Până pe 27 ianuarie 2008, Neue Gesellschaft für Bildende Kunst din Berlin expune proiectul de grup Social Cooking Romania, iniţiat de Sophia Bickhardt, Raluca Blidar, Ulrike Ettinger, Patrick Hanbaba, Miron Schmückle, Simon Marschke şi Dan Mihalţianu.
Prin acest proiect extinderea conceptului de artă de la „artele frumoase” la „artele vieţii de zi cu zi” e corelată cu extinderea înţelegerii hranei de la funcţia sa bio-nutriţională la cea metaforică, simbolică. Contextul socio-politic din România e analizat prin intermediul unor proiecte artistice realizate într-un interval de timp ce se întinde de la perioada de recluziune impusă de regimul de control socialist la perioada de tranziţie postcomunistă în care acţiunea artistică devine reflexiv-aluzivă şi ironic-contestatară.
În proiectele lui Ion Grigorescu, Iosif Király, subREAL şi Vlad Nancă hrana e expusă simbolic ca reprezentare a unor stări de lucruri: de la împărţirea pâinii într-un gest ritualic la duetul gospodină-carcasă de carne, un dans alegoric al abundenţei, împărtăşirii şi perpetuării, şi de la stivuirea monumentală a conservelor la etalarea promoţională a „adidaşilor” de porc.
Fotografiile Ralucăi C. E. Blidar expun interioare personalizate a căror atmosferă descriptivă transpune tensiunea dintre influenţa societăţii consumiste şi conservarea unui anumit stil de viaţă.
Prevalând organizarea spaţiului în magazinele alimentare şi construind o instalaţie pseudo-interactivă, prin invitarea vizitatorilor să guste pe propria răspundere din slănina pusă la prăjit şi din vinul pus la fiert, subReal reconstituie într-un stil neo-realist sindromul cauterizat al unei epoci remaniate.
Procesul social, politic şi economic al „gătirii” e surprins în proiectul lui Matei Bejenaru, care prepară un gem din căpuşunile culese de emigranţii români în Spania, şi al lui Ştefan Rusu, care descrie prin intermediul unei serii de interviuri transformarea zahărului brun importat din Cuba în basamac, un alcool specific preparat de moldoveni.

Hrana devine materie a artei în cazul lui Constantin Flondor, la care făina e văzută ca materie a percepţiei şi simbolizare a preparării. La rândul ei, ţuica devine personaj principal în filmul video al Grupului Auditorium, care surprinde procesul de producţie al unui produs tradiţional pus pe lista neagră a fabricatelor UE.
O serie de filme video surprind reţete asortate cu ingrediente condimentate ale vieţii sociale abuzate de contradicţii. Folclorul, naţionalismul, condiţia maternală a femeii, spiritul întreprinzător şi atracţia consumului care te pune în imposibilitatea de a alege sunt preparate într-un decoct vizual şi narativ de Joanne Richardson, Nita Mocanu şi Hajnalka Bessenyei, Patricia Teodorescu şi Ciprian Mureşan.

Nici un comentariu | Print This Post | Email This Post