scris de Catalin Gheorghe

La mai bine de un secol de cand se pretinde ca a fost anuntata „moartea artei”, sunt inca multi turisti care ii viziteaza si ii vopsesc mormantul.

De curand a avut loc o expozitie care promoveaza „un nou tip de arta”: tennising. Artistul ceh Juraj Kralik a invitat-o pe vedeta tenisului mondial Martina Navratilova sa lucreze impreuna la producerea unor serii de evenimente expozitionale care se inspira din practica si accesoriile jocului de tenis, generand imagini spontane prin lovirea panzelor cu mingi impregnate cu vopsea acrilica ori introducand in tablouri urme ale pantofilor de sport pe tuse, tricouri, jocuri de culori si forme care ar surprinde „frumusetea” accidentala a fanteziei cu care poate fi asociat acest sport.

Printr-un gest performativ al pictarii panzei, hartiei ori ierbii sintetice de la distanta, lovind precis si plasat mingile de tenis, acest gen de „arta” poate surprinde prin manipularea asemanarii efectelor expozitionale cu genuri de arta moderna clasicizata prin istorizare: pointilismul, pictura-actiune, informalismul. Loviturile de pensula sunt inlocuite cu loviturile de minge, iar dripping-ul ia forma hiting-ului. Pe panze (uneori facute din iarba artificiala) sunt deja trasate parţi ale terenului de tenis, tuse intre care se inscriu mingile trimise de Navratilova in terenul artei. De multe ori sesiunile de „pictura performativa” se incheie cu autoarea acoperita de vopsea, ca in vremea modelelor lui Yves Klein sau a actiunilor video a lui Paul McCartney.

Tablourile sunt provocatoare pentru cei fascinaţi de combinatiile imaginative de forme si culori ori de colajul diferitelor accesorii din lumea tenisului, de la filee si mingi la tricouri si pantofi de sport. Provocatoare au ajuns sa fie si pentru cei care ar dori sa achizitioneze lucrarile, preturile variind intre 3000 de dolari si 100 000 de dolari pentru o piesa de aproximativ 20 de metri patrati. Dincolo de consideratiile estetice si comerciale ale lucrarilor lui Kralik si Navratilova, ramane interesanta reflectia asupra asocierii practicii sociale a sportului cu posibilitatea extinderii sale la nivelul unei arte performative care ar facilita psihanalizarea atractiei pentru tenis. Un indiciu ar fi, de pilda, semnalarea comportamentului uman de a-l responsabiliza pe „celalalt” prin trimiterea mingii in terenul „advers”. Interesanta este si transformarea atletului in artist, un alt caz cunoscut in lumea artei, insa la un alt nivel profesional, fiind si cel al americanului Matthew Barney.

Considerata cea mai buna jucatoare de tenis a tuturor timpurilor, Martina Navratilova, care s-a retras acum doi ani dupa castigarea campionatului US Open la dublu mixt, isi marcheaza tranzitul prin lumea mondena a artei. Navratilova e inca legata de lumea tenisului, comentand meciuri ori participand la partide demonstrative.

Conceperea unui Art Grand Slam de catre artistul ceh Juraj Kralik, un artist cu 14 expozitii personale si peste 100 de expozitii de grup, a ajuns sa fie intens mediatizata datorita colaborarii cu Navratilova care a mai cochetat in anii ’90 cu arta, insa sub forma unor romane politiste cu crime din lumea tenisului.

Nici un comentariu | Print This Post | Email This Post