scris de Catalin Gheorghe

Avem tendinta de a trai simultan in diferite medii care se mixeaza si intentioneaza sa satisfaca. Intre deprinderi si noi incercari, ne acomodam orasului caruia ii supravietuim si ne integram fluxului de informatie televizata caruia ii cedam. Peisajul urban se segmenteaza sub puterea institutiilor si se extinde sub ambitia comertului.

Prin ecranul televizorului se vede in camera fiecaruia dintre noi si ni se face ordine. Orasul se dezvolta pe contul tau, iar la televizor iti vezi banii curgand pe cablu. Cand iesi in oras, intri in fluxul inregistrat si editat al imaginilor si discursurilor redate la televizor. Cand privesti la televizor, asisti la viata ricosata a orasului consumat.

Comasat intre medii, incerci sa iti negociezi pozitia cu aparatul foto sau cu camera video intr-o mana si cu telecomanda in cealalta mana. Imaginile sunt operate digital si incerci sa inversezi raporturile de putere. Orasul e deconstruit in imaginile care ruleaza pe televizor. Televizorul nu te mai acapareaza, preiei controlul dispozitivului. Fuziunea dintre cele doua medii e inversata. Aceasta ar fi una dintre operatiile calitative ale comportamentului artistic. Faptul de a rezista exprimarii alienate a orasului si de a raspunde monologului infernal al televizorului.

In numele tau, orasul devine un supermarket gigant, cu o sala de consiliu la etajele superioare si un depozit financiar la subsol. In contul tau, televizorul transmite informatii redundante doar despre viata din partea de mijloc a stabilimentului. Orasul-supermarket devine un vast platou de filmare, iar televizorul se transforma intr-o pioneza colorata care incearca sa te prinda in canapea ca intr-un insectar aseptic. Artistul poate disrupe aceasta directiva. Se poate aseza contra curentului, revizitand orasul prin intermediul televizorului. Manipuleaza camera, declaseaza informatii, poate lupta pentru propria libertate de a incadra si comenta.

Orasul si televizorul nu ar mai fi dictate dinafara, ci ar deveni productii ale propriei constiintei.

Nici un comentariu | Print This Post | Email This Post